Pe 24 iunie, când biserica ortodoxă sărbătoreşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, tradiţia precreştină din zestrea românilor vorbeşte de Sânziene. Mai mistică şi mai atractivă, sărbătoarea păgână oferă prilej tinerelor fete să afle cine le este ursitul cu care vor întemeia o familie cândva.

Sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica

Sărbătoarea Sânzienelor vine din tradiţia venerării zeiţei Diana. Această zi şi, mai ales, noaptea de 23 spre 24, marchează solstiţiul de vară, iar precreştinii sărbătoreau cu sfinţenie această trecere. Sărbătoarea este numită Sânziene în Banat, Oltenia, Transilvania, Maramureş sau Bucovina. În sudul Moldovei, în Muntenia şi Dobrogea însă aceasta poartă denumirea de Drăgaică.
Se spune că Drăgaica sau Sânziana, zână păgână, pluteşte prin aer şi chiar coboară pe pământ în ajunul şi în ziua solstiţiului. Mitica fiinţă solară cântă şi dansează, însoţită de un alai de zâne şi fecioare frumoase.

Sânzienele sunt protectoare de intemperii pentru pământuri, iar fetelor nemăritate aliat în găsirea unei perechi potrivite. Pentru a atrage bunăvoinţa acestor fiinţe, oamenii le serbează an de an.

Superstiţii de Sânziene

Sânzienele, supranumite şi zânele belşugului trebuie întâmpinate după anumite reguli. Încă de la apusul soarelui, pe 23 iunie, oamenii culeg  flori de sânziene. Din ajunul Sânzienelor mai fac parte şi focurile aprinse la margine de păduri, menite să alunge răul şi să atragă binele.

Fetele îmbrăcate de sărbătoare îşi pun pe cap marame albe şi coroniţe din flori galbene şi spice de grâu, iar la brâu ţin florile de sânziene. Acestea se împletesc în cununi pentru dansul sânzienelor, iar oamenii împodobesc cu ele stâlpii porţilor, ferestrele gospodăriilor, crucile de hotar şi chiar pe cele din cimitir.

Cu strigăte de veselie şi chiuituri fiecare aruncă pe casă ori pe acoperişul hambarelor sau coteţelor cununa, punând şi câte o dorinţă sau întrebare – legate fie de dragoste,  fie de prosperitate ori sănătate. Dacă cununiţa rămâne pe acoperiş, înseamnă că dorinţa se şi îndeplineşte.

Se zice că pe cei ce nu le cinstesc, Sânzienele se răzbună. Femeilor care nu ţin ziua lor le pocesc gura, cei pacatoşi sunt loviţi cu “lanţul Sanzienelor”, animalele pot rămâne sterpe. Sânzienele enervate pot isca vijelii şi grindină lăsând astfel câmpurile fără rod şi florile fără de puteri tămăduitoare, potrivit site-ului superstitii.ro.

Ce trebuie să faci pentru a-ţi visa ursitul

Printre cele mai răspândite obiceiuri de Sânziene este visarea ursitului. Dacă vor să afle chipul celui care le va duce la altar, fetele nemăritate trebuie să-şi pună sub pernă flori de sânziene şi cel pe care îl visează în noaptea de 23 spre 24 iunie le va fi mire.

Ca să apară repede bărbatul visat, a doua zi dimineaţă tinerele trebuie să se spele cu rouă, iar în sân să îşi pună flori de sânziene.