Curtea Constituţională a României a stabilit, marţi, că nu există conflict juridic între Guvern şi Parlament ca urmare a depunerii unei moţiuni de cenzură în sesiune extraordinară.

”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins cererea formulată de primul-ministru şi a constatat că nu există conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, generat de modalitatea în care Parlamentul a înregistrat și prezentat Moțiunea de cenzură nr.2MC/17 august 2020 – „Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mită generalizată. Belşug în buzunarele clientelei PNL, sărăcie în buzunarele românilor”.

Doi membri ai Curții Constituționale, fiind de acord că nu există conflict juridic de natură constituțională, au apreciat că cererea trebuia respinsă exclusiv ca inadmisibilă.”, arată comunicatul CCR.

Judecătorii constituţionali au dezbătut luni solicitarea Guvernului prin care se cerea să se constate dacă există o situaţie conflictuală între Guvern, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, “generată de depunerea unei moţiuni de cenzură în perioada dintre cele două sesiuni parlamentare ordinare, cu consecinţa convocării unei sesiuni extraordinare exclusiv numai pentru prezentarea moţiunii fără dezbaterea şi votarea acesteia”.

Potrivit textului sesizării, situaţia conflictuală este derivată “din încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) coroborat cu art. 66 alin. (1) din Constituţie”.

“Conflictul juridic de natură constituţională există între Guvernul României şi Parlament şi derivă direct din Constituţie (art. 113 alin. (4) coroborat cu art. 66 alin. (1)), în sensul în care blocarea procedurii moţiunii de cenzură la etapa prezentării acesteia fără parcurgerea celorlalte etape procedurale în aceeaşi sesiune parlamentară menţine Guvernul României, parte a puterii executive, într-o situaţie incertă, fapt declarat contrar Constituţiei, prin decizii anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1525/2010), deoarece afectează principiul stabilităţii activităţii Guvernului, dedus din dispoziţiile art. 102 alin. (1) şi art. 113 din Constituţia României”, se arăta în sesizare.

Conform acesteia, “existenţa conflictului juridic de natură constituţională este generată de depunerea moţiunii de cenzură în perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului, cât şi de convocarea unei sesiuni extraordinare având ca obiect numai prezentarea moţiunii de cenzură”.

Guvernul susţinea, totodată, că moţiunea de cenzură iniţiată la data de 17 august de un număr de 205 deputaţi şi senatori, cu titlul “Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mită generalizată”, având conţinutul prezentat în sesiunea extraordinară din data de 20 august, “nu poate fi dezbătută şi votată în altă sesiune ordinară sau extraordinară decât cu încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) din Constituţia României, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sancţiuni în temeiul aceluiaşi act politic epuizat (moţiunea de cenzură înregistrată în data de 17 august 2020) prin nediscutarea şi votarea acestuia în cadrul sesiunii parlamentare în care a fost depus”.

De asemenea, conform sesizării, cele două Camere ale Parlamentului trebuiau să fie convocate în sesiune extraordinară comună “la momentul iniţierii moţiunii de cenzură”.

Un alt argument adus de Guvern în favoarea existenţei unui conflict constituţional este cel privind “încălcarea principiului stabilităţii activităţii Guvernului”.

* La dezbateri, reprezentantul Guvernului, Olivia Diana Morar, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a susţinut că Parlamentul a urmărit să “abuzeze” de instrumentele constituţionale “în scopul satisfacerii unor obiective politice”.

“Vă rugăm să constataţi că prezentul conflict juridic de natură constituţională se fundamentează pe încălcarea mai multor principii constituţionale, dezvoltate în mod expres sau implicit la nivelul Legii fundamentale, respectiv principiul echilibrului puterilor în stat, cel al colaborării şi cooperării loiale între autorităţi şi cel al stabilităţii juridice. (…) Apreciem că, raportat la conduita Parlamentului, acesta, sub apanajul unei interpretări juridice voit eronate a prevederilor constituţionale, aşadar sub aparenţa constituţionalităţii, a urmărit să abuzeze de remediile şi instrumentele constituţionale în scopul satisfacerii unor obiective politice”, a spus Olivia Morar.

* Cristian Ionescu, reprezentantul Senatului, a spus că opoziţia are tot dreptul să iniţieze oricând o moţiune de cenzură împotriva Guvernului.

“Prim-ministrul nu se referă în realitate la instituţia Parlamentului ca parte a unui pretins conflict juridic de natură constituţională, ci la demersul procedural şi legitim al unui număr consistent de deputaţi şi senatori care au iniţiat împotriva Guvernului pe care îl conduce o moţiune de cenzură ca forma cea mai gravă a controlului parlamentar. Opoziţia este îndreptăţită de Constituţie să iniţieze oricând – subliniez, oricând – fie într-o sesiune parlamentară ordinară, fie într-o sesiune extraordinară o astfel de modalitate de control parlamentar”, a arătat Cristian Ionescu.

* La rândul său, reprezentantul Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a spus că în Constituţie nu a găsit specificat un moment exact în care poate fi retrasă încrederea Guvernului.

”În Constituţie se precizează foarte clar la articolul 113 alineatul 1 faptul că plenul reunit al Camerelor este cel care retrage încrederea Guvernului, fără a preciza o dată când. Atât timp cât Guvernul poate fi învestit în sesiuni extraordinare sau în sesiuni ordinare, la fel încrederea. În Constituţie nu am găsit un paragraf care să precizeze dacă retragerea încrederii Guvernului poate fi decât la un anumit moment”, a argumentat el.